Cinci greșeli pe care le vedem săptămânal la pensatul acasă

Nu scriem asta ca să te convingem să nu te mai atingi de sprâncene acasă. Retușul între ședințe e normal și, făcut cu cap, ajută. Problema e că patru dintre greșelile de mai jos se fac exact atunci, la retuș, din cele mai bune intenții.

1. Oglinda măritoare

Cea mai frecventă și cea mai subestimată. Într-o oglindă care mărește de zece ori, fiecare fir arată ca o problemă. Îl scoți. Apoi îl vezi pe următorul. Douăzeci de minute mai târziu ai scos douăzeci de fire pe care nimeni, niciodată, nu le-ar fi observat de la distanța la care se uită oamenii unii la alții.

Oglinda măritoare e utilă ca să vezi ce scoți în momentul în care apuci firul. Nu ca să decizi dacă îl scoți. Decizia se ia în oglinda normală, de la o jumătate de metru, la lumină de zi.

Regula practică: după fiecare trei fire, dă-te înapoi și uită-te normal. Dacă nu vezi nicio diferență, oprește-te. Ai terminat de acum două minute.

2. Pensatul deasupra liniei

Firele de deasupra sprâncenei par întotdeauna „în plus". Sunt razlețe, cresc anapoda, iar zona de sub arcadă e deja curată, deci ochiul se duce acolo.

Doar că firele de deasupra dau grosimea. Linia de sus e cea care face sprânceana să pară deasă și tânără. Când cureți acolo — chiar și „doar puțin" — linia urcă. Nu se vede după o ședință. Se vede după cinci, când sprânceana s-a subțiat cu doi milimetri și nu înțelegi de ce arată altfel decât acum doi ani.

Deasupra se scot doar firele care sunt clar, evident, în afara conturului. Dacă stai să te gândești dacă un fir e sau nu în plus, nu e.

3. Pensatul în perioada greșită

În zilele dinaintea menstruației pielea e mai sensibilă și pragul de durere e mai jos. Nu e o vorbă din popor — se simte concret. Sprâncenele se pensează la fel de bine, dar doare mai tare și roșeața ține mai mult.

Dacă poți alege, pensează-te în prima jumătate a ciclului. Dacă nu poți, nu e nicio tragedie; doar nu te speria că a devenit brusc dureros.

Tot aici: nu te pensa la o oră după duș fierbinte, când porii sunt deschiși și pielea e moale — se scoate mai ușor, dar se irită mult mai tare.

4. Ceara pe conturul de sus

Ceara e rapidă și scoate și puful, ceea ce sună bine. Pe zona de sub arcadă și pe pomet e în regulă.

Pe linia de sus e altceva. Ceara nu alege firele — le ia pe toate din banda pe care o aplici, inclusiv pe cele scurte care abia au ieșit și care urmau să devină sprânceana ta de peste două luni. Iar pielea de acolo, subțire și mobilă, suportă prost tracțiunea repetată.

Se vede la ședință când cineva s-a ceruit pe sus ani la rând: firele revin neuniform, unele mai subțiri, iar linia are un aspect ușor neregulat care nu se explică altfel.

5. Trendul de acum cinci ani

Sprâncenele au modă, ca orice altceva. Subțiri în anii 2000, foarte late și conturate prin 2016, mai naturale și pieptănate în sus acum.

Partea neplăcută e că un trend îl adopți în două săptămâni și îl părăsești în doi ani, dacă ai avut ghinionul să implice scos multe fire. Grosimea nu revine la comandă.

Nu spunem să ignori complet ce se poartă. Spunem doar să nu faci schimbări ireversibile pentru ceva ce se schimbă la trei ani. O formă construită pe structura ta arată bine în fiecare dintre trenduri; una construită pe trend arată bine într-unul singur.

Ce poți face liniștită acasă

• Scoate firele dintre sprâncene. Zona aia e evidentă și greu de stricat.
• Scoate firele coborâte pe pleoapa mobilă, sub contur.
• Pieptănă-le în sus și taie doar vârfurile care ies clar din linie. Cu foarfecă mică, puțin câte puțin.
• Oprește-te după cinci-șase fire pe fiecare parte. Dacă mai e ceva de scos, mai e și mâine.

Și lasă conturul de sus și capetele pe seama cuiva care le vede din față, nu în oglindă. Diferența dintre a repara ceva și a strica ceva, la sprâncene, e de trei-patru fire.

Dacă ai deja o formă care nu-ți place și nu știi de unde s-o apuci, ne poți scrie — de multe ori ce pare dezastru cere doar două luni de răbdare și un plan.